„Râsul spectatorilor şi munca actorilor…”
După o zi agitată şi plină de activităţi, merită să te relaxezi urmărind spectacolul „O noapte furtunoasă” în regia lui Şerban Puiu. Încă dinainte de a urmări reprezentaţia, îţi creezi o stare de bună dispoziţie datorită tineretului dornic să intre în sala de spectacole. Cu mic, cu mare şi cu sufletul la gură, sala se ocupă în întregime dându-le actorilor o mare satisfacţie şi poftă de joc. Ca de fiecare dată, publicul a răspuns la jocul actorilor cu râsete şi aplauze secunde în şir.
Intriga piesei şi a spectacolului este declanşată de răsturnarea plăcuţei cu numărul casei, fapt ce determină confuzia esenţială a textului: Rică Venturiano, "nebun de amor", nu nimereşte în locuinţa Ziţei, cu numărul nouă, ci în casa cu numărul şase a lui Jupân Dumitrache, pe care îl atacă astfel în modul cel mai flagrant în "onoarea de familist".
Păstrând cadrul perioadei caragialiene, cu mobilierul, îmbrăcămintea şi coafurile adecvate, spectacolul „O noapte furtunoasă” este o comedie care se adaptează modernităţii din zilele noastre prin comicul de situaţie prezent aproape în fiecare replică a actorilor. Trebuie remarcat faptul că rolul lui Pali Vecsei a avut cel mai mare impact asupra spectatorilor, prin modul său de a fi la fiecare aparenţă pe scenă, parcă totul căpăta culoare şi sens în prezenţa lui. Întreaga distribuţie s-a ridicat la nivelul aşteptărilor, mulându-se perfect pe rolurile jucate.
Caragiale nu este numai întemeietorul teatrului comic din România, ci şi unul dintre principalii fondatori ai teatrului naţional. Operele sale, în special comediile, sunt exemple excelente ale realismului critic românesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu